Prietena, fără pic de rușine, se odihnea și mânca din contul nostru, până când i-am predat o lecție.

Dacă mergeam la magazin împreună, când era timpul să achităm achizițiile la casă, ea spunea: “Maria, o să te ajut. Mă duc să aranjez produsele în timp ce plătești”. Adică, ea alerga repede spre partea în care produsele erau deja trecute prin casa de marcat, creând o activitate viguroasă, în timp ce eu achitam. De asemenea, și în cafenea, ea “împrumuta” în mod constant bani, pe care nici măcar nu se gândea să-i întoarcă. Chiar dacă comanda delicii în cantități mai mari decât mine…

Am încetat să mai merg cu ea prin magazine și cafenele. Dar, fără să mă gândesc la consecințe, am mers cu ea în vacanță în Grecia. Eu, soțul meu și ea. Acolo, “prietena” mea nu economisea deloc banii noștri: SPA, masaj, degustarea brânzeturilor… Mereu se plângea cât de greu îi este. Se distra cum dorea. Într-o zi, adresându-se soțului meu, i-a spus: “Marius, cât este de bine că ești cu noi, ce bărbat de încredere. Are mare noroc Maria!”

”Ai acum un salariu decent, să te ții de acest loc de muncă! Eu cât caut, dar totul e cu ghinion.” Atunci eu mi-am dat seama că ea a aflat totul de la soțul meu, inclusiv și despre salariu. Eu mi-am pierdut răbdarea după cazul cu băuturile din camera hotelului nostru. Era seară, noi am rămas pe plajă, iar ”prietena” a plecat, spunând că merge la ea, dar a cerut cheile camerei hotelului nostru, din motiv că a uitat chipiul.

Ne întoarcem, batem la ușa ei ca să luăm cheia – nimeni nu a deschis. Mergem la noi, iar ea servea diverse băuturi de la frigider și dulapul special… Aceste băuturi sunt extrem de costisitoare…am amorțit pe loc, stând în ușă și nu știam ce să spun. Ea: “Eu vă aștept de mult timp, ce va-ți reținut atât? M-am gândit că vom sta împreună în această seară, doar peste o zi plecăm …”.

Cu mare greu am condus-o în camera ei. Soțul mă întreabă: ”Ce a fost asta?”. Am decis să-i predăm o lecție.

A doua zi am mers împreună la un restaurant scump. Ne-am așezat cu ea, iar soțul meu s-a dus la chelner și l-a prevenit despre contul separat. Apoi stăteam la masă, ne-am distrat, soțul tot spunea despre cât de bun este salariul lui! Noi ne-am comandat un meniu modest, dar ”prietena” a savurat de toate! Cred că suma totală a fost… de aproximativ 2000 lei.

Acesta era un restaurant foarte scump. Doar să vedeți cum toată distracția a încetat și cum a dispărut de pe fața ei zâmbetul și bucuria, când chelnerul i-a înmânat o factură separată. Ea nu se aștepta la așa ceva. Imediat și-a dat seama că deja noi nu mai plătim pentru ea…niciodată!

Când am plecat din Grecia, nu prea comunica cu noi, iar apoi a dispărut complet. Sper ca o să-și amintească toată viață de această lecție!

Ce credeți despre o astfel de ”pietenă”? Așteptăm cu drag comentariile dvs.

new1