Nu am absolut nici un folos de la soacra mea!

Am o soacră tânără, Maria Petru, are doar 40 de ani. S-a căsătorit devreme și a devenit mamă la 18 ani – primul fiu este soțul meu Roman, iar al doilea – fratele său Ion. Ea și soțul ei au avut o mare dragoste, ei așteptau, ca ea să termine școala, iar el să-și încheie serviciul militar.

După spusele lui Roman, aveau o familie foarte fericită. Imediat după școală, dna Maria a absolvit cursurile de contabili și și-a început cariera într-un mic magazin. Apoi a început și studiile cu frecvență redusă. Acum este contabilul șef într-o companie.

Roman a crescut de la 10 ani fără tată. Prin urmare, Maria Petru și-a crescut și educat de una singură băieții. Ea i-a învățat să fie independenți și cu text simplu le-a zis băieților: ”de îndată ce terminați școala, nu mai am grijă de voi”.

Tinerii băieți încep călătoria prin viața independentă. În timp ce fiii ei erau la școală, ea avea grijă ca aceștia să studieze exemplar. Își dorea ca fiii să meargă la facultate cu buget, pentru a nu plăti învățătura. De aceea, fiii ei au fost nevoiți să aleagă imediat profesia pe care și-o doreau.

Iată că a venit ziua când m-am căsătorit cu Roman. Amândoi suntem studenți. Dna Maria a plătit o parte din costul sărbătorii, ne-a oferit în calitate de cadou o lună de miere și a spus: „O călătorie frumoasă vă doresc! De azi înainte – singuri, fără mine”. Astfel, a dispărut din viața noastră. Uneori sună, să întrebe cum stau lucrurile și doar atât.

Fratele mai mic al lui Roman trăiește în continuare cu mama sa, merge la facultate, dar dna Maria a încetat să-l finanțeze: „Nu voi finanța un bărbat adult.”

Am născut o fiică. Dna Maria Petru are o nepoată. Soacra ne-a felicitat, a adus un cadou imens, format din scutece și lucruri scumpe pentru igienă. Ne-a sărutat pe toți și iar a dispărut.

Are o viață personală interesantă și frumoasă. Merge cu bicicleta în weekend, participă la competiții și călătorește. Iarnă schi și multe alte activități diferite. Ba chiar este și îndrăgostită. O rugăm să stea cu nepoata ei, iar ea: „Descurcați-vă singuri”. Cerem bani pentru a plăti închirierea unui apartament, iar ea: „Descurcați-vă singuri. Am crescut de una singură copiii mei, fără ajutorul bunicilor și voi veți putea.”

Ce-i cu indiferența aceasta? Când Roman era singur, avea destui bani, iar acum suntem trei, iar soacra nu vrea să ne ajute. Părinții mei sunt deja pensionari. Eu sunt cel mai mic copil din familie, iar ei înșiși nu au destui bani. Unica ce fac, ne aduc niște fructe și legume din grădina lor. Iar viața personală a soacrei mele este în plină desfășurare.

Dna Maria recent ne-a spus: „Dacă am nevoie de un copil, mă voi căsători și voi naște un copil. Iar voi descurcați-vă singuri cum puteți.”

Desigur, ea ne oferă uneori cadouri, dar acest lucru nu este suficient. Când m-am îmbolnăvit grav de gripă, ea m-a ajutat cu fiica, iar soțul meu a avut grijă de mine. Dar de îndată ce m-am simțit mai bine, și-a luat la revedere și a spus : „Acum vă descurcați singuri, fără mine.”

Iată ce soacră am!

Drag cititor, ce părere aveți? Cine are dreptate, nora sau dna Maria? Așteptăm cu drag comentariile dvs.

new1