Mihai mi-a propus să trăim în concubinaj. Am refuzat

„Nu am acceptat să trăiesc în concubinaj. Am încercat să-mi exprim refuzul politicos, deși aveam foarte multe argumente, dar nu avea niciun sens, pentru că ne-am fi certat cu siguranță.

Mihai mă curtează de 3 luni și îmi vorbește foarte des că-și dorește o familie și copii.

Dar oricum este de părerea că trebuie mai întâi să conviețuim, să ne cunoaștem mai bine…

Da, nu mi-a spus direct că dorește să trăim în concubinaj, dar mi-a dat de înțeles. Iar eu i-am spus că sunt împotrivă. A urmat o pauză de câteva secunde, apoi mi-a spus că nu este vorba despre concubinaj, dar că ar vrea să locuim o perioadă împreună.

– Sunt împotrivă să locuim împreună. Nu pot accepta acest lucru, pentru mine ar însemna că încă nu ești sigur de faptul că sunt persoana potrivită pentru tine.

– Sigur că ești persoana potrivită! Îmi asum responsabilitatea, vom lua un apartament cu chirie.

– În acest caz nu văd rostul să trăim în concubinaj, dacă avem aceleași opțiuni ca și în cazul căsătoriei legale.

– Te înțeleg.

Cred că am închis acest subiect, pentru că mi-a spus că se va gândi.

Mi-a fost teamă de reacția lui, dar am înțeles că este un bărbat demn, am, început să am și mai multă încredere în el.

După această conversație am decis să ne căsătorim”.

Unii susțin că faptul de a trăi în concubinaj este unul rațional, întrucât îi face capabili pe parteneri să ajungă să se cunoască bine înainte de a se angaja în legătura permanentă a căsătoriei. Alții enumeră alte avantaje: concubinajul îi permite cuplului să reducă din cheltuieli, îi face independenți de părinti; le oferă compania de care au nevoie.

Dumneavoastră ce părere aveți despre concubinaj? Așteptăm cu nerăbdare să ne scrieți în comentarii!

new1