Fetele de azi au cerințe mari de la viitorii lor soți. Practic toate cerințele lor se rezumă la cele financiare, deși altora le este important și faptul cum arată viitorul soț.
Și eu am avut cerințele mele.
Pentru mine a fost foarte important ca soțul să nu bea. Știu despre ce este vorba… De aceea nu vroiam să-mi stric viața mea și a viitorilor noștri copii. Aceasta a fost cerința de bază pentru mine, dar nu singura.
Mi-am dorit o persoană amabilă, devotată, muncitoare și responsabilă. Și, desigur, că să ne iubim.
La acea vreme nu aveam cerințe în ceea ce privește partea materială a mirelui, nu mi-a contat dacă avea un apartament, bani, mașină, cât de asigurați sunt părinții lui etc.
Probabil eram puțin interesată de finanțe, pentru că eu însămi provin dintr-o familie săracă.
Mama ne-a crescut singură: pe mine și pe fratele meu. Am trăit foarte modest.
Într-un moment eu mi l-am găsit. De fapt, mai degrabă el m-a găsit. Ne-am întâlnit timp de un an.
După standardele moderne, era sărac. A crescut într-o familie numeroasă cu 6 copii. A absolvit facultatea de mecanică a aeronavelor, apoi a făcut 2 ani armata. A lucrat după specialitatea sa. Locuia într-o casă părintească mare împreună cu fratele și mama.
Un an mai târziu am jucat o nuntă modestă, invitând doar cei apropiați. Și am început viața împreună..
Primele șase luni ne deprindeam unul cu altul. Au fost mici dezacorduri și momente de gelozie, dar le discutam și totul a mers înainte.
Tot pe atunci i-a decedat mama. A fost prima și singura dată când i-am văzut lacrimile.
Mai apoi au apărut și copiii. Soțul a obținut o altă slujbă, complet diferită de specialitățile sale. Acum este un mic șef în producția de alimente. Salariul îi este mult mai mare decât la începutul vieții de familie.
O perioadă lungă de timp am trăit în chirie, iar recent ne-am cumpărat propria noastră locuință. E fantastic să locuiești în casa ta proprie.
Nu avem o familie ideală. Există și dificultăți, ca în orice familie.
Credem că cel mai important în viață este să ne fie rudele vii și sănătoase, iar restul se rezolvă.
Suntem împreună de 7,5 ani și pot spune că m-am căsătorit cu cel mai potrivit bărbat pentru mine. În căsătorie m-am îndrăgostit de el și mai mult. Pot să mă bazez pe el în orice situație, văd cum mă iubește pe mine și pe copii, mă simt confortabil cu el.
Nu suntem bogați, ci un fel de „mediu”, dar nu cerem bani de la nimeni și nici nu avem datorii (cu excepția unei sume ipotecare mici).
Prietena mea s-a căsătorit cu un tip mai bogat. Și chiar de au de toate, ea trăiește într-o nervozitate continuă!
El deseori bea, o lasă singură și merge singur peste tot, iar ea îl suspectează de trădare. Ea spune că dacă el nu ar fi câștigat destul, ea l-ar fi părăsit, dar nu vrea să fie lăsată singură cu 2 copii și fără bani.
Nu aș putea așa. Pentru mine, pacea în familie și încrederea în soțul meu sunt primordiale.
Le doresc tuturor o relație sinceră, un soț iubitor și copii sănătoși, astfel încât toate acestea să nu depindă de bani.
P.S. Din comentariile celorlalți, am observat că unii oameni cred că avem o familie perfectă. Nu, nu este chiar așa cum am scris în articol. Noi, ca toată lumea, avem probleme (și acest lucru este normal, trăim cu toții o viața reală) pe care le rezolvăm.
Avem dezacorduri cu soțul, putem chiar să ne certăm uneori! Dar ne calmăm și găsim o soluție comună. În familie ar trebui să fie prezent respectul reciproc între soți și urmărirea obiectivelor comune.
Ideea articolului nu a fost ca să mă lăud, pentru că de fapt nici nu am cu ce mă lăuda, ci faptul că nu trebuie să aștepți „prinți/prințese” toată viața ta, dar ar trebui să privești în jur. Există băieți și fete simple, drăguțe, cu care poți crea o familie!